tel: +04-0230-522813
Actele de stare civilă ale cetățenilor români, întocmite în străinătate la autoritățile locale competente, se transcriu, obligatoriu, în registrele de stare civilă române, în termen de 6 luni de la întoarcerea în țară sau de la primirea din străinătate a certificatului ori extrasului de stare civilă.
Transcrierea certificatelor/extraselor/extraselor multilingve de stare civilă se efectuează în țară cu aprobarea primarului unității administrativ-teritoriale de la locul de domiciliu/ultimul domiciliu avut în România al titularului sau al solicitantului, după caz, și avizul conform al șefului serviciului public comunitar județean de evidență a persoanelor/serviciului public comunitar local de evidență a persoanelor al sectorului municipiului București.
Cererile privind cetățenii români care nu au avut niciodată domiciliul în România se transcriu cu aprobarea primarului sectorului 1 al municipiului București și cu avizul conform al Direcției Generale de Evidență a Persoanelor a Municipiului București.
Cererea de transcriere se adresează primarului unității administrativ-teritoriale pe raza căreia își are domiciliul titularul certificatului/extrasului și se face în nume propriu, prin împuternicit cu procură specială, autentificată conform prevederilor legale.
Minorii în vârstă de peste 14 ani solicită transcrierea certificatelor de naștere în nume propriu, asistați de unul dintre părinți sau, după caz, de tutore, ori prin împuternicit cu procură specială; în cazul în care părinții au domicilii diferite în țară, primăria competentă privind transcrierea certificatului de naștere poate fi oricare din cele două primării pe raza cărora au domiciliul părinții minorului.
În cazul transcrierii certificatului de căsătorie, cererea se adresează primarului unității administrativ-teritoriale de la domiciliul comun al soților, iar dacă soții au domicilii diferite în țară, la oricare dintre cele două primării pe raza cărora aceștia își au domiciliul.
În cazul transcrierii certificatului de deces, cererea se adresează primarului unității administrativ-teritoriale a locului de domiciliu al solicitantului, care are obligația să dispună verificări și la ultimul domiciliu al decedatului, sau primarului unității administrativ-teritoriale de la ultimul domiciliu avut în țară de către persoana decedată.
Cererea de transcriere este însoțită de certificatul/extrasul/extrasul multilingv de stare civilă eliberat de autoritățile străine, în original, fotocopie și traducere legalizată, dacă este cazul, precum și de următoarele documente:
a) fotocopii ale certificatelor de naștere și de căsătorie, fotocopii ale actului de identitate sau pașaportului, după caz;
b) declarații notariale, din partea ambilor soți, dacă sunt cetățeni români, sau numai a soțului cetățean român, cu privire la numele purtat după căsătorie, în situația în care în certificatul/extrasul de căsătorie procurat din străinătate nu se face referire la numele soților după căsătorie;
c) în situația în care părinții au domicilii diferite, părintele care solicită transcrierea va da o declarație în fața ofițerului de stare civilă cu privire la domiciliul minorului; în cazul în care transcrierea se face prin împuternicit se va solicita declarație notarială cu privire la domiciliul minorului dată de către părintele care solicită transcrierea;
d) declarație din partea titularului actului ori a reprezentantului legal că nu mai există un alt act transcris/înscris sau reconstituit; în cazul în care transcrierea se face prin împuternicit se va solicita declarația notarială a titularului actului sau a reprezentantului legal, dată în aces sens.
Model declarație domiciliu minor
Important!
Documentele administrative emise de autoritățile străine, prezentate pentru înregistrarea în registrele de stare civilă române, cu excepția celor din U.E., precum și traducerile acestora, care sunt făcute la un notar public din străinătate, trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
a) documentele eliberate de instituții ale statelor semnatare ale Convenției de la Haga din 5 octombrie 1961 se apostilează;
b) documentele eliberate de statele cu care România a încheiat tratate/convenții/acorduri de asistență judiciară sunt scutite de supralegalizare, apostilare sau orice altă formalitate;
c) documentele care nu se regăsesc în una dintre situațiile prevăzute la lit. a) sau b) se supralegalizează, în conformitate cu prevederile art. 1.093 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
LISTA statelor semnatare ale Convenției de la Haga cu privire la suprimarea cerinței supralegalizării actelor oficiale străine, adoptată la Haga la 5 octombrie 1961*)
Republica Albania |
Republica Franceză |
Sultanatul Oman |
Principatul Andorra |
Georgia |
Republica Panama |
Antigua și Barbuda |
Republica Federală Germania |
Republica Paraguay |
Republica Argentina |
Republica Elenă |
Republica Peru |
Republica Armenia |
Grenada |
Republica Polonă |
Comunitatea Australiană |
Republica Guatemala |
Republica Portugheză |
Republica Austria |
Republica Honduras |
Republica Moldova |
Republica Azerbaidjan |
Republica Ungară |
România |
Comunitatea Bahamas |
Republica Islanda |
Federația Rusă |
Regatul Bahrain |
Republica India |
Federația Sfântul Kitts și Nevis |
Barbados |
Republica Irlanda |
Sfânta Lucia |
Republica Belarus |
Statul Israel |
Sfântul Vicențiu și Grenadinele |
Regatul Belgiei |
Republica Italiană |
Statul Independent Samoa |
Belize |
Japonia |
Republica Serenisimă San Marino |
Statul Plurinațional al Boliviei |
Republica Kazahstan |
Republica Democrată Sao Tomé și Príncipe |
Bosnia și Herțegovina |
Republica Coreea |
Republica Serbia |
Republica Botswana |
Republica Kosovo |
Republica Seychelles |
Republica Federativă a Braziliei |
Republica Kirghiztan |
Republica Slovacă |
Statul Brunei, Domiciliul Păcii |
Republica Letonia |
Republica Slovenia |
Republica Bulgaria |
Regatul Lesotho |
Republica Africa de Sud |
Republica Burundi |
Republica Liberia |
Regatul Spaniei |
Republica Capului Verde |
Principatul Liechtenstein |
Republica Surinam |
Republica Chile |
Republica Lituania |
Regatul Swaziland |
Republica Populară Chineză (Hong Kong și Macao)** |
Marele Ducat al Luxemburgului |
Regatul Suediei |
Republica Columbia |
Republica Malawi |
Confederația Elvețiană |
Insulele Cook |
Republica Malta |
Republica Tadjikistan |
Republica Costa Rica |
Republica Insulelor Marshall |
Regatul Tonga |
Republica Croația |
Republica Mauritius |
Republica Trinidad-Tobago |
Republica Cipru |
Statele Unite Mexicane |
Republica Tunisiană |
Republica Cehă |
Principatul Monaco |
Republica Turcia |
Regatul Danemarcei |
Mongolia |
Ucraina |
Comunitatea Dominica |
Republica Muntenegru |
Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord |
Republica Dominicană |
Regatul Moroc |
Statele Unite ale Americii |
Republica Ecuador |
Republica Namibia |
Republica Orientală Uruguay |
Republica El-Salvador |
Olanda (Regatul Țărilor de Jos) |
Republica Uzbekistan |
Republica Estonia |
Noua Zeelandă |
Republica Vanuatu |
Republica Insulelor Fiji |
Republica Nicaragua |
Republica Bolivariană a Venezuelei |
Republica Finlanda |
Insula Niue |
|
Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei |
Regatul Norvegiei |
* În tabel sunt menționate statele care au semnat Convenția apostilă; unele dintre acestea sunt membre ale Conferinței de la Haga de Drept Internațional Privat și semnatare ale Convenției apostilă, iar altele doar semnatare ale Convenției apostilă.
** Convenția apostilă se aplică doar în regiunile administrative speciale Hong Kong și Macao ale Republicii Populare Chineze.
Pentru lista actualizată a statelor semnatare se poate consulta pagina oficială de internet a Conferinței de la Haga: http://www.hcch.net.
Potrivit Convenției nr. 16 de la Viena (Convenția Comisiei Internaționale de Stare Civilă referitoare la eliberarea extraselor multilingve ale actelor de stare civilă, semnată la Viena la 8 septembrie 1976), apostila nu trebuie cerută pentru extrasele multilingve ale actelor de stare civilă.
Austria |
Grecia |
Regatul Țărilor de Jos |
Belgia |
Italia |
Polonia |
Bosnia și Herțegovina |
Letonia |
Portugalia |
Bulgaria |
Lituania |
Serbia |
Croația |
Luxemburg |
Slovenia |
Elveția |
Macedonia |
Spania |
Estonia |
Muntenegru |
Turcia |
Franța |
Republica Capului Verde |
|
Germania |
Republica Moldova |
Lista statelor semnatare cu care România a încheiat convenții, tratate sau acorduri privind asistența juridică în materie civilă, care prevăd scutirea de orice legalizare:
Albania |
Federația Rusă |
Rep. Populară Democrată Coreeană |
Austria |
Franța |
Republica Moldova |
Bosnia si Herțegovina |
Macedonia |
Serbia |
Bulgaria |
Mongolia |
Slovacia |
Cehia |
Muntenegru |
Slovenia |
Croația |
Polonia |
Ucraina |
China |
Republica Cuba |
Ungaria |
Sunt supuse supralegalizării actele emise de autorități și instituții din străinătate, din state cu care România nu are încheiate tratate sau convenții de asistență juridică în materie, care urmează a fi folosite în România și pentru care nu există scutire de supralegalizare.
Pentru aceste documente trebuie urmate 3 etape succesive, în cadrul procedurii de supralegalizare, respectiv:
- certificarea propriu-zisă a documentului, care se îndeplinește, la nivel național, de către autoritatea competentă, în funcție de ptropriile prevederi legislative
- supralegalizarea documentului, certificat de autoritatea competentă a statului de proveniență, de către misiunea diplomatică sau oficiul consular român din acest stat, sau de către misiunea diplomatică sau oficiul consular în România ale statului de origine
- supralegalizareafinală a documentului, în oricare dintre cele două situații, de către Ministerul Afacerilor Externe al României.